Obiecte care mi-au făcut viața mai ușoară, în primele luni ca mămică

Am făcut zilele astea curat în dulapul copilului. Încep să nu-l mai încapă hăinuțele, așa că am sortat ce îi vine încă, de lucrurile pe care fie le vom dona, fie le vom păstra pentru următorul copil 😀
Am văzut, cu ocazia asta, că am o grămadă de chestii în dulap pe care nu le-am folosit. Știu că printre cele care mă urmăriți(mulțumesc mult pentru asta!) sunt și viitoare mămici, așa că am zis să trec în revistă lucrurile care chiar ne-au fost de folos, dar și produse care zac neatinse în dulap de aproape un an.

În primul rând, cam tot ce am cumpărat pentru mine, necesare în zilele de după naștere. Eu am vrut să nasc natural, dar, când a venit momentul, am făcut cezariană, pentru că bebe avea cordonul de multe ori în jurul gâtului. Dar nu cred că ăsta e motivul pentru care nu le-am folosit, ci pur și simplu nu am avut nevoie. Mă refer la absorbante post-partum(sunt bune, dar eu am luat mult prea multe, pe principiul ”Mai bine să fie, decât să nu fie!”), lenjerie intimă de unică folosință(în maternitate mi s-a recomandat să folosesc mai degrabă chiloții aceia cu talie foarte înaltă, pentru a proteja operația), tampoane pentru sân(la fel, sunt folositoare, dar eu nu am avut nevoie decât de vreo 3 dintr-un pachet de 50). Mi-am mai cumpărat și… nu mai știu cum le spune, chestii cu gel, care se încălzesc sau răcesc, cum e nevoie, pentru durerile de sâni. La mine nu au funcționat. Când am avut probleme cu alăptarea, masajul sub duș și pusul des la sân au fost salvarea!

Salteaua pentru schimbat copilul a fost și ea folosită de maxim 5 ori. Felul în care am amenajat camera lui Vladi nu ne-a permis o masă fixă pentru schimbat, așa că trebuia să pun salteaua tot timpul pe pătuț. În teorie părea ușor, dar când ești proaspăt operată și nici nu prea te descurci încă să ții bebelușul doar cu o mână, e mai greu. Așa că am schimbat piticul direct pe patul din cameră.

Tot la capitolul pătuț, am cumpărat, evident, un carusel frumos, cu animăluțe, pentru ca bebe să se uite la ele și să se joace. Ne-a fost de folos cam o săptămână, când copilul avea vreo 3-4 luni, deci a fost o investiție cam degeaba. Măcar a dat bine în poze! 😀

Acum, la partea de lucruri foarte importante pentru mine, aș începe cu camera de supraveghere din dormitorul copilului. Am cumpărat-o la vreo 2 săptămâni după ce am născut, pentru că mi-era foarte greu noaptea să mă ridic din patul din camera copilul, să îl alăptez. Plângeam de durere din cauza operației, așa că am montat aparatul, am instalat aplicația pe telefon și mă culcam lângă Mihai, care mă ajuta când aveam nevoie să mă duc la copil. Și acum o folosesc, pentru că bebe doarme tot în dormitorul lui, iar eu mi-am dezvoltat capacitatea de a-l vedea și în somn când se mișcă în pătuț 😀

Apoi căruciorul. Noi am ales un 3 în 1, de la Krausman, cumpărat de la Ideal Bebe. Nici prea scump, nici ieftin, cred că a fost vreo 1200 lei. Trebuie să spun de la bun început că noi locuim la casă, așa că nu a fost o problemă urcatul/coborâtul lui. Știu că, dacă stați la bloc, ce spun eu aici poate nu se aplică. Dar Vladi a stat și stă în continuare destul de mult în cărucior. Landoul l-am folosit până după botez, adică la 4 luni, când începea să nu mai aibă loc în el. Dar mi-amintesc că vara trecută, când bebe avea câteva luni, în țineam pe teresă, în landou, la umbră, și eu apucam să fac una alta prin casă. Apoi l-am înlocuit cu scoica, pe care am folosit-o și în mașină, până acum câteva săptămâni. Îl țineam în ea lângă noi la masă sau când făceam curat. Acum e mare și îl pot lăsa pe jos, pe păturică, dar am și  momente când îl pun în cărucior(acum am trecut la partea sport), și îl iau cu mine când bag rufe la spălat sau strâng pe ici, pe colo. Nu mai zic de momentele când efectiv nu voia să doarmă și l-am plimbat prin casă, în cărucior, până a adormit. Dar, repet, noi stăm la casă și nu am avut povara urcării sau coborârii lui câteva etaje.

Pe la 2 luni jumătate, am cumpărat și un sistem de purtat, un Marsupi Plus, care ne e de mare ajutor mai ales când plecăm la munte sau la plimbări prin zone ”neamenajate” pentru cărucior. Iar pe timpul iernii, am ales să scot copilul afară mai mult în sistem, pentru că la noi la țară, în Strejnicu, adică, au ajuns mai greu utilajele de deszăpezire.

Pentru mine, foarte important a fost și fotoliul de alăptat. Încă este, pentru că fii-miu se trezește de câteva ori pe noapte și, de cele mai multe ori, adoarme din nou doar la sân. Anul trecut, de ziua mea, le-am spus celor care mă întrebau ce cadou vreau, că îmi doresc un fotoliu foarte mișto din Ikea. Așa că am primit bani și am fugit repede să îl cumpăr. Pe el mi-am petrecut primele două luni. Doar acolo mă simțeam confortabil să alăptez. În decembrie, când am amenajat acasă un studio foto cu tematică de sărbători, fotoliul a făcut parte din decor. Ce greu mi-a fost fără el! Stăteam înțepenită pe un scaun de băcătărie, mutat în camera copilului, sau pe pat. Așa m-am bucurat când m-am cuibărit din nou în fotoliu, cu bebe la piept! Dar, noi avem norocul ca piticul să aibă camera lui, mare, spațioasă, care ne-a permis să facem un colțișor doar pentru alăptat. Fotoliul o să îl mutăm, apoi, în camera următorului copil 😀

Foarte importantă a fost și pompa electrică de muls. În primele luni, e necesară, pentru momentele în care sânii sunt plini, iar copilul doarme sau mănâncă puțin. Pentru mine, care la 6 săptămâni după ce am născut am avut deja o nuntă de fotografiat, pompa electrică a fost salvarea. Mă închideam în mașină sau în baie și mă mulgeam, pentru că altfel mi-ar fi explodat sânii :)) Plus că piticul a avut la congelator tot timpul o rezervă de lapte, pentru momentele în care am lipsit de lângă el.

Noi am primit și o cădiță cu suport, pe care am folosit-o până pe la 9 luni! V-am spus că Vladi nu e foarte mare, așa că s-a bălăcit acolo până de curând, când face baie în cadă, ca băieții mari! Am iubit cădița, pentru că mi-a protejat spatele, și-așa chinuit de ridicările repetate și de lipsa de exerciții fizice!

În ultima perioadă, de real ajutor este Mița! Nu e ea cel mai drăgăstos animal de companie, dar când plânge Vladi, vine repede lângă el. Iar când o vede piticul, putem să stâm noi și în cap și în mâini, că numai după ea se uită 😀

Voi ce lucruri aveți nefolosite prin dulapuri?

Iar acum, când copilul se apropie cu pași repezi de un an, ce spuneți că ne-ar fi de ajutor?

Nu uitați să mă urmăriți pe Facebook și Instagram, sunt foarte activă pe Stories <3

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *